18 martie (de prin 2014 acum un an in autobuz-spionata cu creionul in mana)

In spatele meu in autobuz, doi baieti de zece/unspe ani.
-Am studiat atat de mult masinile incat pot sa conduc una.
-Ai condus o masina?
-Am dat la volan. Cu tata. Tata la schimbator si eu la volan. La 3 ani stiam la volan. La 6 ani am evoluat la pedale si peste 2 ani am evoluat la schimbator. Acum stiu tot.
-Daca-ti dau un Tico il conduci?
-Un Tico? Orice. Da sa-i faci scaunu de marimea mea.
-Un troleibuz n-ai cum sa conduci, e prea mare. E greu.
-Stii ce o sa fac a doua zi dupa ziua mea de optispe ani?
-Ce?
-Ma duc sa dau permis.
-Ce-ai zice de prima zi de ziua ta?
-In prima zi imi serbez.
-Ce-ai zice sa primesti de ziua ta un permis?
-Mai bine bani. Ca sa iau permis. Ca ala tu tre sa ti-l faci. Te duci la scoala si dai bani.
-Eu n-am mai auzit sa dai bani pentru scoala. Astia-s ciudati.
-Chiar tre sa dai bani bani.
-Astia-s ciudati.
-Stii ca permisu acuma se da pe calculator? Inainte nu se dadea pe calculator.
-Si viata se da pe calculator acuma.
[…]
-Vreau o shaorma.
[…]
-Stii si tu melodia?
-Care?
-Cu dacia. Eu o stiu de cativa ani. O stiu de vreo doi ani.
[…]
-Nu-ti mai roade unghiile. Te infectezi.
-Mi le-am ros.
-Nu-ti mai face ca faci cum am facut eu si a iesit puroi si am ajuns la spital. Nu ti le mai roade.
-Am avut la degetu asta puroi si uite s-a vindecat.
-Eu sunt roman daca m-am nascut in Bucuresti, traiesc in Romania, vorbesc limba romana… daca nici nu stiu engleza…si stiu doar doua cuvinte in japoneza.
-Care?
-Hai si koniciva. Daca te duci in china sa nu spui niciodata mushishiva.
-De ce?
-Il injuri.
-Chinezii mananca sobolani si sunt ciudati. Era unu care a baut apa dintr-un ou stricat si a rupt sobolanu-n doua si l-a pus in farfurie.

10 martie

pentru ca intr-o vreme mantra mea era "nu vreau decat un canal prin care gandurile mele sa circule libere" pentru ca magheru te face sa vorbesti singura pentru ca doamna cu picioarele uscate de pe jos ti-a pupat mana si nici macar nu aveai mainile goale aveai manusi iar ea ti-a pupat mana ca i-ai dat rest si dupa aia ti-a mai zambit o vreme si dupa aia te-ai bagat in cacat cum fac acum sa o ignor ce fac cand nu am bani sa ii dau nu o sa ma uit la ea sau o sa ma uit si o sa o salut e acolo pe jos mergeam intr- zi cu o. pe strada si am ignorat instant pe unu care statea tot asa langa un geam conversam foarte aprins despre nu stiu ce tipu a aparut in raza apoi BAM ignore intr-o secunda, a fost ignorat de amandoi in acelasi timp si conversatia a continuat cu o scurta remarca despre cum tipu a fost ignorat profesionist pentru ca pana la urma ce facea iti cerea bani iti cerea bani iti cerea bani
mergand pe magheru si bolborosind "nu vreau decat un canal prin care gandurile mele sa circule libere" si la randul meu cerand bani cerand bani cerand bani

9 martie

Miki cortan. Bogdan il gaseste pe net si ascultam, flashback instant cu gara de la Draganesti si trenul care ajunge ai 2 minute sa sari cu tot cu bagaje si dupa acest salt pe peronul cu juma de metru mai jos de usa trenului intri in alta dimensiune. Coboram pe scarile in fiecare an mai surpate care duc de la gara pana la statia de microbuz/autobuz /rata, unde in fiecare an mijloacele de a ajunge in satul Beciu se rafineaza, la inceput rata era la cateva ore sau chiar o data pe zi sau cum avea chef soferul, si atunci varianta 2 era cu ocazia, adica mergeai in statia de pe marginea drumului, unde in functie de anotimp te asezai pe bancuta de la poarta unui moshulet care uneori se uita prin gard (daca era primavara), sau tremurai in picioare langa ea daca era iarna, in ambele cazuri tu  stateai langa bagaje si tata mergea mai spre drum sa faca cu mana. Vizavi era palatu lui bercea mondial si mereu vreo 5-6 pusti care se invarteau pe langa statie, fetele de 12-13 superfrumoase, imbracate tiganeste, mamele lor un pic mai mari decat ele, baietei care se alergau, grupuri mari, adolescenti cu pantofi si camasa, amestecati cu aia de vin de la gara, care stau cu fundu pe bagaje si se uita in zare dupa ocazie, inca inconjurati de aura de “oras”. Daca nu prinzi ocazia si ramai sa astepti rata, timpul se dilata, poate dura si o ora, poate dura si 2 pana cand apare de la distanta, leganata. O vezi de departe, cineva da semnalul ("hai ca vine!"), tot cardul de oameni se grupeaza instant si alcatuieste un mare organism care se urca inghesuit-impins dar vesel. Toti se cunosc, se saluta, devin un corp comun, te trezesti lipit de bulanele transpirate ale vecinei din satu de langa, sau de sacoul cu matreata al lui nea nu stiu cine care e deja beat la 12 ziua, toti te saluta, se saluta, il saluta pe tata, o saluta pe mama, te pupa, te ating, te tin in brate, iti mangaie fatza, ce faci ma ai mai dat si tu p-acasa, ce faci nea gica, hai sa traiesti, uite si la mine vine copiii, foarte bine, foarte bine, da aneta ce mai face, bine, sanatate, sanatate, nea vasile opreste ma ca vrea sa coboare, hai tanti coboara, sarumana maica. Rata opreste peste tot, si cu fiecare grup care mai urca, toti se inghesuie din ce in ce mai mult, te intrebi unde incap, tragi in piept mirosul un amestec de fum din ala de frunze cu praf de tara, slanina, vin, ceapa, transpiratie, un amestec sanatos, nu te mai saturi, de cate ori ma urc in rata ma uit la accesoriile civilizatiei agatate de mine, care devin din ce in ce mai irelevante, parul meu vopsit si bratarile si inelele si ce-o mai fi pe mine, in fiecare an altfel, dar la fel de lipsite de utilitate in momentu in care treci pragul si te urci in rata. Dupa rata, sau in paralel cu ea, apar microbuze private, fiecare cu cate un traseu sau la o anumita ora, cu cine te duci, cu gica sau cu sande, gica are un microbuz alb si un anumit traseu, sande unul bleumarin si are alte ore si alt traseu. Nu stiu cum e acum, intre timp, de ceva ani buni tata are masina si probabil multi dintre cei care asteptau acolo. 

8 martie

M: Ce-ai facut? Ai dat negresa pe jos!

V: Ce-am facut?

M: Hai mai mama

V: Se curata

M: Uite ce e sub masa. Nu se curata ca s-a imprastiat toata e numa frimituri.

V: E, nu se curata…

 M: Tu ai ceva cu covorul asta?!?!

V: Stai bre ca se curata. Cum sa nu se curete?!

M: Ai ceva cu covoru nostru.

V: O maturam, o curat eu.

M: Da, eu o matur.

V: Am ceva… ce sa am ma cu covoru. Hai ca se curata imediat o curat eu

M: Sunt frimituri din alea mici alea nu se iau deloc

[Peste un minut mama merge in bucatarie sa ia o matura mica de covor si un faras, V vorbeste cu taica-su]

V: Stai ca ma duc sa curat negresa de pe covor

M: Nu vorbi cu ironie ca eu o curat

V: Si eu o curat

[M si V intra sub masa unde deja o parte din negresa a fost curatata. ]

V: Hai domle ca imediat o curat ma bag aici sub masa si o curat aici e locu meu preferat cel mai mult imi place mie sa stau sub masa

M: Uite, sunt din astea mici. N-am dus niciodata covoru asta la curatat

V: [dand cu maturica] Uite ca se iau.

M: Si mie imi placea sa stau sub masa

V: O, tot timpul imi placea sa stau sub masa, cel mai mult imi placea cand eram mica, era locul meu preferat la vizitele in familie

M: Mie si cand eram mare.

V: Si mie

M: Tot sub masa…

V: Tot sub masa.

[rad amandoua]

M: Serios? Nu stiam ca iti placea asa tare sub masa. Io cand ne-am mutat de aici prima oara cu totii si aveam biroul ala negru, cand lucram cel mai bine lucram sub birou. Intram sub birou si lucram de acolo. Ma simteam protejata

V: Si eu

M: Cel mai mult imi placea sub birou

V: Pai si eu, sub birou’ din camera mea, ala care mai e si acum acolo. Acolo intram mereu si sub birou invatam cel mai bine

M: E, na!

V: Da

M: Ma simteam protejata

V: Si eu

M: Like mother like daugther

V: Super

[Rad amandoua pana se inrosesc acoperite de fatza de masa festiva, sub masa aranjata de ziua bunicului.]

07 martie

07 martie scrie vera scrie

ca sa supravietuiesti ca sa ai un canal
prin care gandurile tale sa mearga spre lume

scrie ce o fi transcrie din carnetel pune poezia aia

azi la pranz in bucataria cu linoleum verde vorbeam cu tata

tata studiaza licheni si matematica
familia mea are in biblioteca maro cu vitrine
o taietura din ziar cu mine la 20 de ani cand vorbeam despre poezie

azi ne-am uitat la 6 filme cu stan si bran unul dupa altul
in timp ce la masa se desfasurau cateva discutii in paralel

am plecat cu o sacosa plina de mancare un pastrav
doua copane o galetusa cu bors de peste doua portocale doua banane
o zambila

scrie vera scrie scrie

un text pe zi te rog un text pe zi

uite si tata a zis

a zis ca unii oameni se pierd si nu se mai gasesc niciodata

a zis pune si tu ceva scrie pe ceva n-ai si tu un blog

ba da am unu i-am zis si la plecare i-am spus lui bogdan
am facut un pact cu tata sa scriu pe blog in fiecare zi ceva

un text
chiar si trei randuri a zis tata

chiar si trei randuri i-am repetat lui bogdan cand coboram scarile
de la etajul trei pe scara plina de ficusi
dupa ziua bunicului care a venit cu teancul de stan si bran
si cand se termina un dvd se uita spre noi cu o privire jucausa si ne intreba
mai punem unu'?

si dragostea nu mai e

cand  ne intalnim dupa 12 ani intr-un hotel din vaslui
ai o fatza de batran esti respingator am cearcane sunt grasa
traversezi piata pe langa statuia lui stefan cel mare
tu iti iei visine eu ketonal forte
cand ne intalnim dupa 12 ani
si usa liftului se deschide la parter si acolo esti tu
un batran de 50 de ani pe carcasa caruia o fetita
a visat 13 ani si mai bine.
imi propusesem sa fac scandal cand te vad
dar vremea in vaslui e rece si pe mine ma dor maselele.
am avut flashuri cu muschii tai de curva masculina
si zambetul tau tamp. 
nu pot sa te vad asa boita imi spui, 
stefan cel mare e plin de praf si mochetele de la
consiliul judetean sunt pline de praf si 
dragostea nu mai e.
m-am mai gandit la tine. 
bipolar si ambiguu, cat sa poti planta nebunia in
mintea unei fetite. 
si tu esti o fetita. si eu sunt o fetita.
tu visine, eu ketonal. 
tu faci poze cu copiii in sala de mese la 
festivalul umorului constantin tanase. 
niciodata nu te-am vazut ca pe un om mic,
pana cand bogdan a zis ca e cu un cap mai inalt ca tine.
si am ras de tine cu sotul meu, ca de cel mai trist
lucru din lume. in sala de mese la vaslui.